Forum de astrologie

claudia · Administrator Data inscrierii: 25/Ian/2006 Mesaje: 641

In autobiografia sa, Yogananda scria ca , ” moartea fizica inseamna renastere astrala., iar fiinta care se intrupeaza ” moare” pentru planul astral. Acest ciclu este adresat fiintelor insuficiet dezvolate, iar pentru entitatile evoluate exista un drum ascendent.

Ca o paranteza , as vrea sa redau si cele scrise de Rudolf Steiner.” In timpul mortii, corpul eteric se desprinde de corpul fizic. Trunchiul material nu se mai poate organiza ,deoarece si-a pierdut constiinta, se transforma intr-un amestec de miliarde de atomi operationali. Fiecare atom nu mai este transportat de constiinta corpului fizic, ci trece in lumea lui minuscula. Drept urmare ansamblul atomilor se dezorganizeaza.
Totul se poate compara cu o echipa de fotbal care aspira spre un scop comun, unsprezece oameni, uniti prin forta spirituala,, care vor sa-si atinga scopul cu susținerea unei mingi.Dupa moarte, „meciul „ este jucat, si fiecare jucator primeste propria-i minge. Fiecarea jucator va evolua cu propria sa minge , fara vreun scop anume, jucand „meciul” in propria sa maniera, corpurile astral, eteric si mental ramanand pentru un timp impreuna. In aceasta perioada constiinta retraieste amintirile din ultima viata, insa in ordine inversa.
Iubirea si ura transmisa asupra unei fiinte se reintoarc spre tine. Mai bine zis simti raul sau binele facut altcuiva. Aceasta faza este ehivalata de catre Biserica cu Purgatoriul.
Toate amintirile, gandurile si trairile vietii trecute sunt acumulate de cele trei corpuri intr-un atom spiritual- eul, astfel ca nimic nu se pierde.
Acest eu traieste un fel de viata in lumea spirituala, unde evolueaza pana cand apare un moment cosmic, putand prinde din nou roata vietii, pentru ca din nou sa se incarneze.”

Yogananda explica aceasta viata spirituala, prin ”existenta astralului si mentalului in continoare, sub forma unor vibratii mai subtile, corespunzatoare energiilor planurilor superioare. Perioada de sedere in astral este mai mare sau mai mica in functie de energia acumulata in cursul vietii pamantene
Aceasta sedere mai lunga sau mai scurta in zona astrala inferioara depinde de viata lui pamanteana, de „dorintele puternice si pasiunile neretinute”.
Prin epuizarea energiei, fiinta trece in zona urmatoare, a mentalului intelectiv. Daca si-a dezvoltat mult intelectul, studiind stiintele, artele si si-a insusit principiile umaniste, se va bucura de o sedere indelungata in aceste ceruri, de o nespusa fericire. Dar si de aceasta data, epuizarea energiilor acumulate in decursul vietii determina trecerea fiintei intr-o zona si mai profunda si mai delicata, planul cauzal, in care viteza atomilor atinge instantaneitatea, unde exista senzatia nebanuita a contopirii cu tot ceea ce exista, a atingerii finitului cu infinitul, a individului cu universalitatea.
Fiecare plan din care s-a resorbit a insemnat o moarte pentru fiinta destrupata; atatea planuri, atatea corpuri parasite. A lasat in urma patru „cadavre”: fizic, eteric, astral, mintal- intelectiv. Aceste corpuri sunt reconstituite la fiecare reintrupare.
Motivul pentru care nu ne amintim de vietile trecute se datoreaza lipsei legaturii dintre creierul fizic si planul cauzal. Cel care se intrupeaza este constiinta sau mentalul superior( cauzal).Acela care va sti sa puna in vibratie atomii acestei zone, isi va regasi vietile trecute insirate întocmai margelelor pe o ata.
Atat timp cat nu vom elimina egoismul, trufia, dorintele egoiste si pasiunea, reincarnarea in aceasta lume ramane o realitate cruda. Dorintele fizice sunt inradacinate in egoism si satisfacerea simturilor. Cele astrale graviteaza in limitele date de frecventa atomilor acestor planuri. Entitatile din aceste sfere subtile percep intregul univers ca obținerea Vointei lui Dumnezeu.si pot materializa orice si oricand, prin gandirea pura.
Vibratiile placerilor fizice, cu frecventele lor joase, provoaca o discordanta sufocanta, vibratiilor subtile ale trunchiului mintal, sensibil.
Toti locuitorii planului cauzal stiu ca universul fizic este constituit din electroni , iar cosmosul astral din prana (energia vitala), ambele fiind in realitate lucrate din particule minuscule ale gandurilor lui Dumnezeu, manifestate prin legea relativitatii. Fiintele cauzale prin gandurile lor sunt capabile sa vada, sa auda, sa miroasa si sa pipaie.La fel ca in planul astral , creeaza si distrug orice forma, prin puterea gandului. Spiritul eliberat , evadeaza din minusculul corp cauzal si se cufunda in imensitatea cosmosului. Viltorile separate ale ideilor, valurile particularizate ale puterii, iubirii, vointei, bucuriei pacii, calmului, autocontrolului si concentratiei, se topesc in noianul de fericire.
Evadata din cele trei planuri inferioare, fiinta, devedita perfecta, scapa pentru totdeauda din legea relativitatii si devine, inexprimabila existenta vesnica (a intrat in planul spiritual). Simte in acelasi timp ca este ea insasi si tot ce exista.
Omul incomplet evoluat, trebuie sa indure nesfarsitele reintrupari fizice, astrale si cauzale pentru a se elibera de cele trei iluzii ale creatiei, dar el poate scurta si imblanzi existenta sa urmand calea deschisa de Isus (Eu sunt Calea, Adevarul si Viata, spune Isus.). Numai o asemenea fiinta poate patrunde in planul cauzal pentru a-i ajuta pe cei ajunsi la limitele evolutiei sa-si scurteze suferintele impuse de ultimele impuritati atasate corpurilor lor spirituale.
Odata scapata de aceste lanturi care pareau eterne, fiinta ajunsa la capatul ultimului sau pelerinaj, poate aprecia ca a atins Libertatea Absoluta.(„” Pe cel ce va birui il voi face un stalp in templul Dumnezeului Meu si nu va mai iesi afara din el”- si aceasta reprezinta incetarea reintruparii in planurile creatiunii-Apocalipsa 3-12).
Urmand planul evolutiei sale, pana la treapta cea mai de sus, omul devine, dintr-o entitate mica si nestiutoare, lovita din toate partile si condusa de inflexibilul destin, pe care el insusi si l-a faurit , o mare forta a Creatiunii , un conducator al lumii, un fiu al lui Dumnezeu.”

Inchei aici acest sublim tablou, scris de Yogananda, al unor lumi ce ne sunt deschise si a caror cucerire depinde numai de dorinta noastra de a ne purifica gandirea si actiunile. Merita sa meditam pentru aceasta.