Forum de astrologie

korinna · Trimis: 19/08/2006 20:22 Titlul subiectului: AJUTOOOR!!!

Trimit un strigat de ajutor catre voi dragii mei forumisti. Este prima mea intrare aici in pagina voastra si din pacate vin ca sa cer susținerea vostru. Am necesitate de voi ca sa ma ajutati sa inteleg mai bine ce se intampla in familia mea. Am incercat sa deslusesc singura astrologia, mi-am cumparat din Romania si cartea lui Ciuperca dar, din pacate nu prea am momentul necesar la indemana.

Dar iata despre ce este vorba:

M-am casatorit îndeajuns de tarziu cu un barbat captivant si tandru. Destul de tarziu am nascut-o si pe fetita noastra care este o dulceata. Totusi... exista un mare totusi in aceasta ecuatie care imi macina sufletul si ne da peste cap familia...

De cand am nascut-o pe fetita pe scumpetea noastra, pe data de 3 martie 2003 la ora 20:18 in Manhattan, NY am avut impresia ca am fost doar "mama purtatoare" nu si mama adevarata. De cand am adus-o acasa am tot avut impresia si eu si sotul meu ca fetita noastra ne respinge, era foarte banuitoare cand voiam s-o luam in brate, intotdeauna era cu un cot intre noi si ea... nu stiu daca am descris destul de bine situatia care era atunci dar va spun sincer ca era ceva foarte straniu... Am pus toate astea pe seama "imaginatiei" noastre. Cand fetita a facut aproximativ 4 luni a venit bunica-sa din Romania ca sa ma ajute si de atunci s-a atasat extrem de tare de ea. Daca pe noi nu ne accepta in preajma ei in schimb cand era cu bunica-sa era deosebit de fericita... iarasi nu stiu sa va explic dispoziția de atunci... Sper sa nu fiu prea confuza. Cand a implinit 1 an si 1 luna a plecat in Romania ca sa stea o perioada de 3 luni acolo pana ce reusesc eu sa ma integrez cu serviciul pe care tocmai il incepusem. Perioada de 3 luni din nefericire s-a extins la 9 luni. Oricum, de cand am adus-o acasa nu ne-a mai lasat sa ne apropiem de ea, plangea cand incercam s-o luam in brate... oricum, stiu ca ma plans si n-am dormit nopti intregi din cauza asta... Pana la urma ne-am apropiat cat de cat unii de altii datorita faptului ca a venit vara-sa in vacanta aici si nu a vrut sa doarma in camera cu ea si a dormit cu mine si cu taica-sau. Dupa scurt timp a plecat si maica-mea in Romania si situatia dintre noi parca s-a mai "asezat". Eram parca mai apropiati de ea. Totusi dupa 3 luni a venit bunuca-sa inapoi si iarasi s-au apropiat una de alta.

Ca sa nu ma mai lungesc v-am scris acum pentru ca desi are 3 ani si aproape 5 luni ne respinge in continuare. In continuare imi spune ca eu nu sunt mama ei, ma infrunta in tot ceea ce-i zic, ma contrazice in permanenta, pe taica-sau nu-l lasa deloc sa puna mana pe ea... este o stare tare delicata... nu mai stiu ce sa ma fac. O iubim nespus de mult, am face absolut orice pentru ea, ii asiguram tot ceea ce este cel mai bun si cu toate acestea nu ne putem apropia de ea. De exemplu astazi mi-a spus ca eu nu sunt mama ei si ca bunica-sa a crescut-o si nu eu. Va dati seama ca s-a "rupt" sufletul in mine. Pe de alta parte am tot timpul senzatia ca nici cu sotul meu nu ma mai pot intelege. Suntem tot timpul iritati si nervosi si nu mai putem realiza un dialog normal. Nu stiu am impresia ca-mi scapa situatia de sub control... Ce sa fac? Cum va decurge situatia noastra de acum incolo? Ce conjucturi astrale creeaza situatia asta ca atare? Care este lectia noastra de viata?

Datele mele sunt: Nascuta pe 4 August 1966 Falticeni, Suceava la ora 2:30 dimineata

Sotul meu: 3 Septembrie 1952, ora 4:30 dupa-amiza

Mama mea: 12 Martie 1940, nu stiu ora. Totusi in certificatul de nastere a fost trecuta pe data de 23 Martie.

Va rog elegant cine poate si vrea sa-mi dea o mana de ajutor eventual sa ne faca o astrograma relationala ii multumesc din suflet. Cu toata sinceritatea si dragoste pentru voi.

Cu toate ca nu am fost prea coerenta, poate nici eu nu am stiut sa expun toate faptele datorita faptului ca inca ma aflu sub influenta starii de rau pe care o am de cand fetita mea mi-a spus ce mi-a spus, va rog tare mult incercati sa-mi deslusiti si astrograma mea si a familiei mele daca se poate. Si poate am sa reusesc si eu odata cu voi sa invat ceva...

Inca odata va multumesc din suflet...

Cristian · Trimis: 19/08/2006 22:32 Titlul subiectului:

Aceasta este harta fetitei tale:

[URL=http://imageshack.us] AJUTOOOR!!!

[/URL]

Si asta este harta ta:

[URL=http://imageshack.us] AJUTOOOR!!!

[/URL]

Korinna, parerea mea este ca mesajul tau are un caracter cam mult prea dramatic si pe alocuri este nuantat si de o oarecare tendinta de exagerare care se imbina sublim cu puternica incarcatura emotionala a mesajului...

Pentru inceput, as vrea sa subliniez faptul ca aceasta tendinta de a te lasa prada emotiilor de tot felul, lasandu-te dominata si controlata de acestea, dar si nelinistea acuta care te macina si te framanta, se datoreaza acelui ascendent in Rac, aflat in conjunctie cu 3 planete: Venus, Marte si Jupiter, care intaresc AS si pun in evidenta valorile si trasaturile Racului, bune sau rele... Este ca un fel de a doua zodie si in acest caz, nelinistea si panica ta reprezinta latura negativa a personalitatii Racului, care da dovada uneori de slabiciune si se lasa prada depresiilor si spaimelor de tot felul, izvorate din teama de necunoscut si de neprevazut. Ca sa fac o analogie cu ceea ce simti tu acum, sa ne gandim la o persoana care se urca in taxi si se va panica la maxim, gandindu-se la tot ce poate fi mai rau: daca va avea un accident, daca taximetristul este un raufacator, daca-i va cere si mai multi bani decat are la ea etc., reusind astfel sa-si insufle o stare de anxietate.. Binenteles ca nu are de ce sa-si faca atatea griji, asa cum probabil nici tu nu ai...

Pe de alta parte, exagerarea din mesajul tau mai poate fi explicat si prin prezenta Mercurului retrograd aflat in Leu, care poate da o doza mare de subiectivism si de exagerare, si, uneori, chiar o tendinta de manipulare a opiniei publice, in folosul intereselor proprii si scopului personal... Mie cel putin, mesajul tau mi-a lasat impresia ca tu presupui, ca ceva sau cineva ar fi de vina pentru toate aceste complicații si ca tu ai fi in cautarea acelui tap ispasitor (bunica, poate?). Seamana putin cu o manipulare fina... :-)

Fara doar si poate relatia dintre tine si copilul tau nu este si probabil nu va fi una grozav de fericita... Neptunul aflat in Scorpion si pe casa V iti va da in permanenta o înșiruire de deceptii si deziluzii venite din partea copilului, ca acelea de care te-ai lovit acum... Ai tot felul de asteptari din partea fetitei, visezi cu ochii deschisi la viitorul ei si idealizezi intr-un mod chiar periculos relatia dintre voi doua... Pentru ca intotdeauna diferenta dintre realitate si vis este uriasa, dezamagirile vor fi inerente.

Tu insa trebuie sa-ti accepti karma, pentru ca ai o karma legata de ralatia ta cu copilul tau... Un NS in Scorpion in casa V te va obliga sa inveti lectia altruismului, pentru ca exista in tine o tendinta de a ridica pretentii si de a avea asteptari uriase de la copilul tau, fara ca sa realizezi ca de fapt tu nu oferi suficient de mult, pentru a primi atata... Fara doar si poate exista si vor exista in viitor blocaje de comunicare intre tine si copilul tau, dar si o succesiune de alte nereguli si complicatii, care te vor determina sa-ti modifici atitudinea si conceptia despre relatia voastra.. Conjunctia dintre Neptun si NS, cu un caracter relativ malefic, introduce o oarecare fatalitate intre voi si s-ar putea ajunge in timp la diferite reprosuri venite din bucată copilului tau, legate de atitudinea ta si modul tau de a fi... Probabil ca-ti va reprosa ca ai fost prea deficitara intr-un anumit domeniu si prea excesiva in altul, ca ai fost prea egoista sau ca nu ai iubit-o suficient... Dar de-aici, pana la a te ura si ate respinge (asa cum ti-ai exprimat temerile in mesaj), e cale lunga si eu nu cred ca se va ajunga vreodata pana acolo, cu atat mai mult cu cat conjunctia este prinsa intr-un triunghi major, configuratie ce indica rezolvarea in sens pozitiv a tuturor obstacolelor si sansa de a obtine si de a atinge suucesul in casele implicate, inclusiv casa V, a copiilor... :-)

Dar va depinde intr-o oarecare masura si de tine ca lucrurile sa mearga bine...

mihaela01 · Trimis: 20/08/2006 09:52 Titlul subiectului:

Draga Korinna sau Nicolealex, imi pare sincer destul de rau ca nu ti-ai gasit o rezolvare la problemele care te framanta. Insa pe forumul lui Coser spuneai ca fetita ta e nascuta pe 30 martie.
http://astro.coser.ro/phpBB2/viewtopic.php?t=429&highlight=nicolealex
Cred ca e o greseala de scriere in unul din cazuri, si ar fi bine sa ti se spuna ceea ce doresti de pe o astrograma corecta.
Mihaela

korinna · Trimis: 20/08/2006 18:32 Titlul subiectului:

Merci Mihaela pentru ca mi-ai atras atentia. Scuza-ma, a fost o eroare a mea. Intr-adevar Nicole este nascuta pe 30 Martie. Cred ca eram prea bulversata ieri si am gresit, in loc de 30 am pus data de 3 martie. Mea culpa. Oricum, ieri am mai avut inca un "show" cu ea suficient de urat. Poate ma ajutati sa inteleg ce se intampla.

Cu dragoste,
Korinna

korinna · Trimis: 20/08/2006 18:33 Titlul subiectului:

Deci, data de nastere a lui Nicole este: 30 martie 2003, ora 20:18 Manhattan, NY.

Inca odata, mii de multumiri

korinna · Trimis: 21/08/2006 22:37 Titlul subiectului:

chiar nimeni nu se incumeta??? :-(

claudia · Administrator Data inscrierii: 25/Ian/2006 Mesaje: 641

Draga Nicolealex, asa cum bine a punctat Cristian iti place sa exagerezi si sa amplifici realitatea, nu pentru a ne induce pe noi in eroare ci pur si simplu pentru ca asa percepi tu lucrurile. Consideri ca tu ai dreptate. Poate, dar crede-ma nu in totalitate.

Ceea ce consider eu, este ca, fetita ta e mult prea mica pentru a discerne intre parinti, pe de o parte si bunica, pe de alta parte. In plus de asta, sunt convinsa ca este tare alintata si ca bunica nu i-a refuzat nimic pana acum, ca nu a primit nici macar o mustrare. Citeste cartea DR-ului Spook.

Ceea ce se intampla cu copilul tau la varsta pe care o are, consider ca este natural si asta din mai multe motive: este singurul copil momentan, este alintata fiind crescuta mai mult de bunica, voi sunteti ocupati si timpul petrecut cu ea e relativ redus.

Drept urmare imi permit sa iti dau cateva sfaturi:

1.nu iti mai face atatea probleme, ia lucrurile asa cum sunt .

2. da fetita la cresa sau gradinita chiar daca in prima luna o sa planga de o sa ti se rupa sufletul, in cea de a doua o sa planga cand ai sa vrei s-o iei acasa. Crede-ma stiu ce vorbesc.( stiu ca costa dar merita efortul)

3. Comunica si petrece mult timp in aer gratuit cu ea impreuna cu sotul. Mergeti in parcul de distractii, la plaja, la piscina. Face-ti impreuna lucruri pe care bunica nu a reusit sa le faca cu ea( spre norocul vostru).

Daca nu urmezi sfaturile si ai sa te lamentezi continuu fara sa faci nimic din ce ti-am scris, atunci cand ai sa ne mai scri, chiar ca nu o sa-ti mai raspunda nimeni. Nu sunt rea dar mi-as dori sa intelegi ca un copil de varsta ei poate fi usor manipulat de altii care sunt ferm convinsi ca sunt bine intentionati si ca nu gresesc cu nimic dar care in realitate sunt egoisti iar carentele in educarea copiilor se vad mai tarziu cand totul e pierdut.

Tu ca mama ai un rol teribil de important . Trebuie sa fi puternica, hotarata atunci cand iei o decizie, chiar daca te doare sufletul, iar sotul tau trebuie sa fie alaturi de tine si nu impotriva ta. Daca nu sunteti in consens in ceea ce priveste educatia ei, va fi de jale, crede-ma.

korinna · Trimis: 23/08/2006 19:20 Titlul subiectului:

Buna ziua tuturor si vreau sa multumesc in întâiul rand celor care au raspuns la mesajul meu. Va sunt datoare cu niste raspunsuri si sa stiti ca mi-au facut tare bine cele scrise de voi in mare parte pentru ca, contin o mare parte de adevar.

cristian a scris:

"Korinna, parerea mea este ca mesajul tau are un caracter cam mult prea dramatic si pe alocuri este nuantat si de o oarecare tendinta de exagerare care se imbina perfect cu puternica incarcatura emotionala a mesajului..."

Draga Cristian ai dreptate in mare parte, de multe ori exagerez fara rea intentie unele complicații care mi se intampla, dar nu ca sa par eu mai dramatica, ci pentru ca pur si simplu asa simt eu la mometul respectiv. Crede-ma, ca nu incerc sa impresionez pe nimeni ci doar caut niste raspunsuri. Am vazut ca pe acest forum se dau raspunsuri teribil de frumoase iar eu nu am cu cine ma sfatui de numeroase ori, si nici nu vreau sa-mi strig durerea in gura mare. Si crede-ma ca daca m-am hotarat sa scriu in acest forum, la momentul acela, chiar eram deznadajduita si nu stiam cu cine sa vorbesc. Sub "amprenta" anonimatului de multe ori ai mai mult curaj sa-ti "versi" off-ul. Si da, vreau sa ma "schimb", sa ma imbunatatesc pentru ca de multe ori chiar eu sunt extraordinar de suparata pe mine ca nu ma pot "controla" mai bine si numai bunul Dumnezeu stie ca-mi dau toata silinta pentru asta. Dar de multe ori este asa de greu...

Cristian a scris:

"Este ca un fel de a doua zodie si in acest caz, nelinistea si panica ta reprezinta latura negativa a personalitatii Racului, care da dovada uneori de slabiciune si se lasa prada depresiilor si spaimelor de tot felul, izvorate din teama de necunoscut si de neprevazut. Ca sa fac o analogie cu ceea ce simti tu acum, sa ne gandim la o persoana care se urca in taxi si se va panica la maxim, gandindu-se la tot ce poate fi mai rau: daca va avea un accident, daca taximetristul este un raufacator, daca-i va cere si mai multi bani decat are la ea etc., reusind astfel sa-si insufle o stare de anxietate.. Binenteles ca nu are de ce sa-si faca atatea griji, asa cum probabil nici tu nu ai... "

Asa este draga Cristian si crede-ma ca nu ma simt deloc bine cand ma "incoltesc" nelinisti si spaime de tot felul... De multe ori vad tragedii si accidente in fata ochilor mei ceea ce nu mi se intampla inainte. Chiar am inceput sa ma panichez si cand sunt in masina cu sotul meu (cu toate ca el este un sofer cumplit de bun). Daca de ex. masina din fata noastra face putin spre stanga am impresia ca in secunda urmatoare va intra in noi si incep sa-i spun sotului meu sa fie atent. Si ma gandesc in ultima vreme cu groaza ca va necesită sa conduc si eu in curand si nu stiu ce sa ma fac cu starea asta a mea... Cred ca va trebui sa-i explic sotului meu ca nu pot sa fiu in dispoziție sa conduc niciodata. La fel mi se intampla si can ma aflu in preajma unei ape. Intru automat in panica cand sunt la piscina sau la Ocean. Nu stiu cum sa procedez sa scap de starile acestea... Chiar si acum cand va povestesc toate acestea ma cuprinde un fel de panica si mi se "moaie" picioarele. Si iarasi vreau sa subliniez ca nu vreau sa dramatizez cu nimic aceasta situatie, dar in ultimul rand starile acestea s-au accentuat si nu-mi dau seama din ce cauza. Intotdeauna am fost o persoana foarte curajoasa si nu-mi dau seama ce mi se intampla.

Cristian a scris:

"Mie cel putin, mesajul tau mi-a lasat impresia ca tu presupui, ca ceva sau cineva ar fi de vina pentru toate aceste dificultăți si ca tu ai fi in cautarea acelui tap ispasitor (bunica, poate?). Seamana putin cu o manipulare fina... "

Draga Cristian, crede-ma ca nu am nici un interes sa incerc aici pe forumul tau sa caut un "tap ispasitor" mai ales ca sunt sub "anonimat" si nici nu am intentia sa "manipulez" pe cineva pentru ca pur si rudimentar nu vad de ce as face-o. N-as avea nimic de castigat. Am dorit doar sa explic cat mai bine evenimentele care s-au petrecut in timp, ca sa pot avea de la voi un raspuns cat mai corect. Si crede-ma, ca nu am cautat si nu caut sa gasesc pe nimeni vinovat de problemele mele, mai ales pe maica-mea cu care cu toate ca nu intotdeauna ma inteleg cel mai bine, o iubesc nespus de mult. Si crede-ma ca eu sunt cel mai mare critic al meu. Iar daca cineva a gresit, consider ca eu sunt aceea. De aceea am scris aici pentru a descoperi unde am gresit si de ce gresesc in continuare. Vreau sa ma imbunatatesc si vreau sa reusesc in asta dacase poate. Sunt de multe ori foarte nervoasa si ma "descarc" pe cei pe care ii iubesc cel mai mult si crede-ma ca dupa aceea sufar si-mi pare tare rau. Dar de multe ori reusesc sa-i jignesc fara pretext poate, cu toate ca nu vreau si pe ocazie plange sufletul in mine...

cristian a scris:

"Fara doar si poate relatia dintre tine si copilul tau nu este si probabil nu va fi una extrem de fericita... Neptunul aflat in Scorpion si pe casa V iti va da in permanenta o înșiruire de deceptii si deziluzii venite din componentă copilului, ca acelea de care te-ai lovit acum... Ai tot felul de asteptari din partea fetitei, visezi cu ochii deschisi la viitorul ei si idealizezi intr-un mod chiar periculos relatia dintre voi doua... Pentru ca intotdeauna diferenta dintre realitate si vis este uriasa, dezamagirile vor fi inerente. "

Imi pare tare rau sa citesc ca nu voi avea o relatie prea fericita cu fetita mea. O iubesc atat de mult... nici un sacrificiu nu mi se pare prea mare petru ea. Si crede-ma ca tot ceea ce fac pentru ea nu fac cu nici o intentie. Procedez asa pentru ca o iubesc si nu vreau sa sufere. Iar daca am strigat dupa ajutor aici a fost pentru ca propriul meu copil nu ma accepta pe mine sau pe tatal ei cateodata in preajma ei. Si crede-ma ca asta doare nespus de tare. Nici nu-ti imaginezi poate cata suferinta s-a strans in sufletul meu vazand ca propriul meu copil nu ma accepta. Si nu stiu de ce??? Stiu ca in felul ei ma iubeste, dar am inceput sa-mi pun intrebari de ce ma respinge cateodata si nu o accepta decat pe bunica ei in preajma si asta nu ca sa o invinuiesc pe maica-mea de cine stie ce. Am incercat sa caut singura raspunsuri si unul dintre ele ar fi poate ca uneori nu am timp sa ma duc eu sau taica-sau cu ea in parc ci numai bunica ei si atunci ea incearca sa ne "sanctioneze", poate. Nu stiu... Alteori, ma gandesc ca poate nu sunt "compatibila" cu ea. Deci, am cautat un raspuns la felul de comportament al fetitei mele vis-a-vis de mine ;-)

. Ma gandesc ca eu sunt cea cu problema si nu maica-mea sau fetita... familia mea din Romania, intr-una ma roaga s-o trimit acolo ca s-o creasca ei... crede-ma ca nu pot sa fac asa ceva. Le-am spus ca este copilul meu si usor sau greu eu am s-o sporesc aici langa mine.

cristian a scris

"Tu insa trebuie sa-ti accepti karma, pentru ca ai o karma legata de ralatia ta cu copilul tau... Un NS in Scorpion in casa V te va obliga sa inveti lectia altruismului, pentru ca exista in tine o tendinta de a ridica pretentii si de a avea asteptari uriase de la copilul tau, fara ca sa realizezi ca de fapt tu nu oferi suficient de mult, pentru a primi atata... Fara doar si poate exista si vor exista in viitor blocaje de comunicare intre tine si copilul tau, dar si o serie de alte nereguli si complicatii, care te vor determina sa-ti modifici atitudinea si conceptia despre relatia voastra.. Conjunctia dintre Neptun si NS, cu un caracter relativ malefic, introduce o oarecare fatalitate intre voi si s-ar putea ajunge in timp la deosebite reprosuri venite din partea copilului tau, legate de atitudinea ta si modul tau de a fi... Probabil ca-ti va reprosa ca ai fost prea deficitara intr-un anumit domeniu si prea excesiva in altul, ca ai fost prea egoista sau ca nu ai iubit-o suficient..."

Mi-o accept, asta de fapt am si vrut sa stiu. Iar de cand am citit mi-am schimbat si modul de a fi, relativ la fetita mea. Vreau sa-mi imbunatatesc relatia cu ea... si vreau sa-i ofer tot ce pot mai bun... stiu ca vor fi reprosuri poate din porțiunea ei si de asta incerc acum sa caut tot felul de metode de a sti cum sa procedez ca sa o pot creste cat mai frumos. Incerc sa invat si sa invat poate din greselile altora.

cristian a scris:

"Dar de-aici, pana la a te ura si ate respinge (asa cum ti-ai exprimat temerile in mesaj), e cale lunga si eu nu cred ca se va ajunga vreodata pana acolo, cu atat mai mult cu cat conjunctia este prinsa intr-un triunghi major, configuratie ce indica rezolvarea in sens pozitiv a tuturor provocărilor si sansa de a obtine si de a atinge suucesul in casele implicate, inclusiv casa V, a copiilor... Dar va depinde intr-o oarecare masura si de tine ca lucrurile sa mearga bine..."

Si atunci de ce procedeaza asa cum procedeaza? Crede-ma ca nu exagerez cu nimic ceea ce scriu aici. Pur si necomplicat face crize cand ma vede seara la culcare in camera ei. Si nu stiu de ce, pentru ca cu totii ne purtam foarte bine cu ea. totusi ma bucur sa citesc ca voi reusi sa am o rezolvare pozitiva si voi incerca tot posibilul pentru asta. Imi voi da toata silinta.

Merci inca odata pentru tot ceea ce mi-ai scris.

claudia a scris:

"Draga Nicolealex, asa cum bine a punctat Cristian iti place sa exagerezi si sa amplifici realitatea, nu pentru a ne induce pe noi in eroare ci pur si simplu pentru ca asa percepi tu lucrurile. Consideri ca tu ai dreptate. Poate, dar crede-ma nu in totalitate. "

Draga claudia iti multumesc din suflet ca ti-ai facut putin timp ca saraspunzi la strigatul meu...
Intr-adevar... asa este in ceea ce ma priveste si crede-ma ca nu-mi este nici mie prea usor cu un "caracter" ca la meu. Da, de multe ori consider ca eu am dreptate cu toate ca inlauntrul meu stiu ca nu este asa... dar... De asta v-am si scris, pentru ca voi nu ma cunoasteti si pentru ca puteti fi impartiali. Si de multe ori critica este deosebit de constructiva iar pe mine ma face sa-mi vad greselile mai bine si ma ajuta sa ma imbunatatesc. Multumesc mult pentru ca ma ajutati voi toti de aici sa ma "vad" mai bine.

claudia a scris:

"Ceea ce consider eu, este ca, fetita ta e mult prea mica pentru a discerne intre parinti, pe de o parte si bunica, pe de alta parte. In plus de asta, sunt convinsa ca este tare alintata si ca bunica nu i-a refuzat nimic pana acum, ca nu a primit nici macar o mustrare."

Asa este si este ceea ce ma supara cel mai mult la mama mea, faptul ca face absolut indiferent ce ii cere fiica-mea. Eu cu sotul meu ne petrecem destul de putin timp cu ea si de aceea vreau ca sa am incredere deplina in mama mea in ceea ce priveste deocamdata educatia fetitei mele. M-a facut de multe ori sa ma supar pentru faptul ca o rugam sa procedeze intr-un fel si ea facea tot cum stia ea. Mai mult ma supara pentru ca nu tine cont deloc de ceea ce o rog eu si ma considera intotdeuna un copil. Nu poate accepta ideea (cred eu) ca am crescut si nu mai am 17 ani. Iar daca ii atrag atentia ca nu a facut cum am rugat-o eu, se supara, incepe sa planga, sau tipa la mine. Nu vreau sa o fac sa se simta rau cat sta la mine, mai ales ca-mi dau seama ca a facut si face un mare sacrificiu venind sa stea cu noi. Si crede-ma ca mi-era mult mai usor s-o las pe Nicole toata ziua la gradinita dar pe de alta parte m-am gandit si la faptul ca vreau totusi ca Nicole sa aiba o copilarie fericita si sa nu stea toata ziua la gradinita pana seara tarziu cand am veni noi s-o luam. Am facut asta asta iarna cand a fost mamica plecata in Romania. O trezeam la 5:30 dimineata, o lasam la gradinita la ora 6:00 si ma intorceam la 5:30 seara ca s-o duc acasa. Ajungeam acasa, trebaluiam putin, ii puneam sa manance si intre timp adormea. Mi-a fost tare mila de ea atunci si am hotarat s-o rog pe maica-mea sa vina cat mai repede inapoi ca sa n-o mai chinui atat pe Nicole. Nu vreau sa ma plang, dar incerc in permanenta sa iau hotararile cele mei bune pentru fetita mea. Stiu ca nu sunt mama perfecta, stiu ca fac greseli, dar incerc sa invat. Ma tem ca nu am sa fiu in stare sa o educ bine cu toate ca ma stradui. Nu as vrea sa fac greselile pe care le-a facut familia mea cu mine, dar niciodata nu se stie. De asta am apelat la susținerea vostru. Este debutantul meu copil si singurul si nu stiu uneori cum sa procedez...

claudia a scris:

[color=orange]"[color=orange]1.nu iti mai face atatea probleme, ia lucrurile asa cum sunt . "[/color]

incerc si am sa incerc in continuare[/color]

" da fetita la cresa sau gradinita chiar daca in întâia luna o sa planga de o sa ti se rupa sufletul, in cea de a doua o sa planga cand ai sa vrei s-o iei acasa. Crede-ma stiu ce vorbesc.( stiu ca costa dar merita efortul) "

- am dat-o la gradinita anul trecut si o dau si acum. A fost toata vara in Camp iar acum de la 1 Septembrie va incepe din nou gradinita. Am dat-o in inițialul rand pentru ea, ca sa se invete cu copii si sa invete limba si in al doilea rand am vrut sa-i las si lui maica-mea ceva timp gratuit in care sa se relaxeze si ea. Din pacate doar maica-mea o duce si o asigură de la gradinita. Am explicat de ce.

"Comunica si petrece mult timp in aer liber cu ea impreuna cu sotul. Mergeti in parcul de distractii, la plaja, la piscina. Face-ti impreuna lucruri pe care bunica nu a reusit sa le faca cu ea( spre norocul vostru). "

Din nefericire sau din fericire, la blocul nostru avem toate facilitatile care sunt incluse aici. Deci, maica-mea cand este acasa cu Nicole se duce cu ea jos la piscina, deci chiar si noi daca mergem nu facem decat sa coboram cu liftul si ajungem la piscina. De asemenea, tot aici avem si parc pentru copii si un parc mare pentru plimbari iar totul este numai pentru blocul nostru. Oricum, am vorbit si cu sotul meu si am hotarat ca de acum inainte oriunde vom merge noi, sa o luam doar pe Nicole. Pana acum, peste tot unde mergeam o luam si pe maica-mea cu noi. Imi este mila de ea ca nu are cu cine vorbi si o luam peste tot cu noi, dar cred ca asta nu ne mai lasa deloc timp lăsat si pentru noi. Nu stiu sper sa luam decizia corecta.

Crede-ma draga Claudia ca nu vreau sa ma lamentez si nu vreau sa pun pe nimeni intr-o situatie jenanta. Ceea ce am incercat eu de fapt a fost sa cer si parerea altora. Cum sa-ti explic eu mai bine? Sunt prinsa intre ciocan si nicovala cum se spune. Pe de o parte nu vreau nici pe Nicole sa o privez de bunica ei, nici pe bunica ei sa o fac sa sufere (stiu ca mai mult de atat nu poate), cu toate ca asa cum bine spunea Cristian poate am pretentii prea mari, nu de la Nicole ci de la maica-mea. Pe de alta parte am de dat niste examene foarte grele de care sunt legate foarte multe lucruri si asta imi omoara cel mai mult timp. Nu stiu... speram ca, cu ajutorul vostru si cu sfaturile date de voi cei de aici, sa reusesc sa vad si alta "fata" a monedei. Nu am incercat sa culpabilizez pe nimeni, nu am vrut sa para ca ma lamentez ci pur si simplu am cerut ajutorul vostru intr-o situatie care pentru mine la momentul respectiv parea si pare fara iesire. Chiar si acum, a venit Nicole de la piscina, i-am dat si a mancat si mi-a spus: "nu stai in camera la mine, nu dormi aici". Si crede-ma ca niciodata nu am dormit acolo la ea in camera. Ea isi imparte camera cu bunica-sa. Nu stiu de ce ma alunga de la ea din camera. Crede-ma ca pentru mine nu este deloc o situatie placuta. Incerc sa ignor aceste iesiri ale ei, si sa incerc sa inteleg de ce ma alunga din preajma ei.

Va multumesc inca odata pentru raspunsurile voastre si pentru faptul ca pentru o clipa a-ti incercat sa va opriti si asupra problemei mele.

Toate cele bune,
korinna

mihaeluca · Trimis: 28/08/2006 19:45 Titlul subiectului:

Informatii despre relatia mama copil ne sunt oferite si de catre Ceres- asteroidul care reprezinta ingrijirea, educatia. In cazul tau acest asteroid se afla in casa 12 (a finalitatii, a durerii si misterului) si este in careu cu Uranus si Pluto din casa 4 ( a familiei, originii etc).

Prin urmare exista o stransa legatura intre tipul de relatie pe care il ai tu cu parintii tai (avand in vedere inconjunctia dintre luna si soare- alură frustrant ce asigură crize, situatii fara iesire si necontrolabile mai ales in ceea ce priveste relatia cu mama (luna in rac- semn al legaturii cu mama fie extrem stranse ajungand pana la a te identificarea cu aceasta pana la destestarea ei) si tipul de relatie pe care il ai cu copilul tau.

Se poate ca fetita ta sa reflecte respingerea pe care tu o ai fata de mama ta. Deasemenea faptul ca nu doreste sa fie atinsa poate fi o iarasi un comportament/teama preluata de la tine (aceasta situatie se explica prin teoria campurilor morfice ). Ai putea medita mai mult asupra rolului de mama. Dorinta de a nu repeta greselile facute de familia ta / percepute de tine astfel e posibil sa fie resimtit de fetita (subconstient) ca o violenta/angoasa. Deseori parintii incearca sa-si rezolve anumite situatii din trecut proiectandu-le asupra copii lor si oferindu-le in mod agresiv ceea ce acestia nu au nevoie dar le-a lipsit lor ...apoi se mira ca primesc in loc de recunostinta reprosuri. E ca si cum pentru ca mie imi place ciocolata si nu am primit cand am avut nevoie ma straduiesc sa fie nelipsita in viata copilului meu desi el are necesitate de cu totul altceva. A fi o mama buna e diferit de a nu fi ca "mama mea".Mai este si dorinta de a controlo sentimentele celuilalt mai ales in astfel de relatii (mama copil/de cuplu) E îndeajuns de dificil de acceptat de ex nevoia de independenta sau modul in care se manifesta un copil atunci cand acest lucru nu corespunde nevoilor noastre sau ideii despre cum ar trebui sa fie o relatie dintre mama si copil.Poti vredea ceea ce se intampla nu neaparat ca pe o problema ci doar ca un mod de relationare- diferit Asa simte copilul tau- nu e bun sau rau si nici nu trebuie schimbat ci doar sa te adaptezi si sa raspunzi intr-un mod adecvat dar in realitatea lui nu a ta
_________________
"Nu merge inaintea mea pentru ca s-ar putea sa nu te pot urma; nu merge in urma mea pentru ca s-ar putea sa nu te pot indruma; mergi alaturi de mine si fii prietenul meu"

mag · membru junior Data inscrierii: 13/Apr/2006 Mesaje: 26

Mihaeluca,
mi s-a parut interesanta informatia despre Ceres, mai ales ca pt mine a fost ceva nou!